RSS Feed

cocteil sufocant

vezi toate articolele de
18 Apr 2011 la 10:23 5 comentarii 365 vizualizari.

Așa s-a potrivit (sau mai degrabă s-a nepotrivit) ca să văd laolaltă două filme care au rimat precum nuca în perete. Deși amândouă sunt filme bune, ceva obositor și bătrânicios se tânguie în ele ca o bocitoare ramolită. Biutiful (2010, în regia lui Alejandro Gonzalez Inarritu; prefer filmele anterioare ale acestuia – nu atât Amores perros, cât 21 de grame și Babel) și prețiosul, decadentul Institut Benjamenta (1995, în regia fraților gemeni Quay).

Cel dintâi (marcat de performanța actoricească a lui Javier Bardem – a cărui carieră este în ascensiune pe bună dreptate, căci, deși este un aprig actor de nișă, are, în același timp, o suprafață de star), prea angrenat în lumea marginalilor, fără o marjă de eroare altfel decât existențialist-minimalistă. Cel de-al doilea film – excesiv calofil, rafinat, kafkian, greoi și nu în ultimul rând cvasi-ininteligibil.

Filmele cele două sunt percutante undeva la nivelul cerebrului în destrămare și, totuși, e nevoie de paciență și efort ca să le urmărești; e necesară o dispoziție automacerantă și un ochi răbduriu, calm – pe care eu nu l-am avut.

A fost un eșec, din parte-mi, în ambele cazuri. M-au sufocat atât de tare încât a trebuit să beau un litru de apă după vizionare. Probabil ca să spăl neuronii arși.

Text publicat şi pe Mesmeea Cuttita’s Blog

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


5 comments
  • 1

    Da, Biutiful e greu, apăsător, te cam lasă fără aer. Toate nenorocirile lumii par să se fi abătut asupra lui Uxbal. Dar mi-e greu să cred că nu aţi întrezărit şi lumina din el.

    Pe cel de-al doilea nu l-am văzut.

  • 2

    nu sînt un cinefil. zgîndărit, însă, de părerile unor avizați, văzui în orele acestei după-amiezi mohorîte “biutiful”-ul lui inarritu.

    ce să zic? scenariul e o avalanșă adictivă de clișee macabre, împletite într-o tramă telenovelist-melodramatică în care morbidul se revarsă într-un șuvoi de nenorociri capabil să rupă capul nu numai unui personaj oricum sortit morții (bietul bardem!), ci să asigure “nevoile” de nefericire – în doze perfect îndestulătoare – pentru un sfert din populația globului.

    așa că: mersi, dar nu “servim”.

    ps. ca să-mi spăl “neuronii arși” m-am gîndit, inițial, să beau doi litri de bere. sînt, deja, la a cincea sticlă și cred că trec pe țuică…

  • 3

    Mie mi-a părut genul de film pe care îl iubeşti în ciuda imperfecţiunilor sale. Clişee adictive? :roll:

    Iar Inarritu, ca şi Almodovar, practică un soi foarte special de “telenovelă melodramatică”. Şi aici cred că există un consens. Pe de altă parte, îi înţeleg perfect pe cei cărora le repugnă.

    În 21 Grams şi în Babel, povara era suportabilă pentru că era împărţiţă. Aveam mai multe “nuclee de suferinţă”. Aici se sparg toate în capul lui Uxbal.

  • 4

    @marcel zadda:

    La P.S. sa inteleg ca filmul ti-a provocat un comportament adictiv?

  • 5

    Bă, deci, e ultima dată când mă mai uit la vreunt film provocat fiind de articole, comentarii, păreri!

    Am pierdut timpul să văd o chestie de doi lei. Fals intelectual încâlcit. Lipsă de unitate logică şi de coerenţă. Evenimente care nu curg. Nu, nici de doi lei măcar!

    Iar Bardelu putea să se facă orice altceva numai actor nu. Sau nu, am greşit. În afară de actor, nimic altceva nu s-ar mai fi putut face. Decât politruc, bineînţeles!

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Este poetă, prozatoare, eseistă. Căsătorită cu scriitorul Corin Braga. A urmat cursurile Facultăţii de litere din Cluj, pe care a absolvit-o în 1985. În timpul facultăţii a fost redactor şi s-a format la revista Echinox. Din 1991 este redactor la revista de cultură Steaua. Actualmente este conferenţiar la catedra de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia susţine ateliere de scriere creatoare în poezie şi proză. A publicat șapte cărți de poezie (dintre care amintim Oceanul Schizoidian, Veneția cu vene violete, Kore-Persefona, Coma), cinci cărți de proză (dintre care amintim Tricephalos, Nebulon, Nașterea dorințelor lichide) și șase cărți de eseu.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!